|
|
România a demonstrat la Haga că traseul propus pentru frontiera maritimă cu Ucraina este conform regulilor CIJ
 Profesorul James Crawford le-a prezentat vineri judecătorilor de la Curtea Internațională de Justiție de la Haga modul considerat echitabil de România de trasare a unei linii de delimitare în procesul de stabilire a frontierei maritime cu Ucraina, acesta fiind chiar modul de delimitare dezvoltat de CIJ și regăsit în practica internațională.
Este vorba de metoda "echidistanță/mediană - circumstanțe speciale/relevante": după identificarea coastelor relevante și a punctelor relevante de pe acestea, se trece la trasarea unei linii provizorii care este atât echidistantă, cât și mediană, având în vedere că țărmurile român și ucrainean sunt din punct de vedere geografic atât în prelungire, cât și față în față, plecând de la premisa că, în conformitate cu dreptul internațional, platoul continental se identifică până la o distanță de 200 de mile marine de la coastele statului spre larg.
Stabilirea traseului propus de România pornește astfel de trasarea unei linii echidistante, în sectorul țărmurilor adiacente, și unirea ei cu arcul de cerc cu raza de 12 mile marine din jurul Insulei Șerpilor stabilit deja ca linie de delimitare printr-o serie de acorduri încheiate de România cu fosta URSS (în 1949, 1963 și 1974), la care Ucraina este parte și trebuie să le respecte, ca succesor al Uniunii Sovietice, a spus profesorul Crawford, în cea de-a patra și ultima zi din primul tur de pledoarii ale României în cadrul audierilor de la Haga.
România consideră relevante pentru a trasa această linie, în cazul său, porțiunea de țărm de la granița terestră cu Ucraina și Peninsula Sacalin, având punct de bază digul Sulina, iar în cazul Ucrainei porțiunea de țărm de la granița terestră cu România și limanul Nistrului, cu puncte de bază capul Kubanski și capul Burgas.
Pentru trasarea liniei echidistante, a continuat expertul de la Cambridge, România ia în calcul ca țărmuri relevante întregul țărm românesc și porțiunea de țărm ucrainean dintre capul Tarhankut și capul Sarici.
Odată trasate cele două linii, care formează linia provizorie de delimitare, se poate verifica echitatea acesteia, prin calcularea proporției dintre lungimea țărmurilor relevante și suprafețele de platou continental și zonă economică exclusivă alocate celor două state. Profesorul Crawford le-a demonstrat judecătorilor de la CIJ că este vorba de o proporție echitabilă.
La rândul său, expertul în drept internațional Vaughan Lowe, profesor la Oxford, a subliniat în pledoaria sa de vineri - care a încheiat de altfel primul tur de pledoarii ale României - că pentru Ucraina nu se poate considera întregul litoral drept țărm relevant pentru că aceasta contravine definiției juridice a platoului continental și noțiunii de coaste relevante.
Înainte de discursurile bogate în explicații tehnice ale celor doi, un altul din consilierii străini ai echipei României la Haga, Daniel Muller, de la Centrul de Drept Internațional de la Nanterre, a explicat că argumentul Ucrainei conform căruia în zona aflată în dispută s-ar fi conturat o linie de delimitare de facto prin comportamentul părților este unul total greșit, având în vedere că în dreptul internațional al mării activitățile exercitate de state în zona supusă delimitării nu au relevanță în procese de delimitare.
Co-agentul României la CIJ, Cosmin Dinescu, a demonstrat în ce-l privește că toate aceste activități din zona în dispută au avut loc după ce diferendul cu Ucraina privind delimitarea spațiilor maritime a fost cristalizat și deci nu poate fi luate în considerare, potrivit jurisprudenței CIJ. Astfel, explorările și concesiunile în vederea exploatării invocate de Ucraina /Delfin, Olimpiska, Gubkina/ au avut loc după 1995, anul în care a fost menționat pentru prima oară diferendul într-un schimb de documente diplomatice româno-ucrainean, și la fel activitățile de poliție de frontieră evocate de Ucraina, a notat Cosmin Dinescu.
În ce o privește, România a exercitat activități științifice permise prin Acordul conex la tratatul din 1997 într-o manieră substanțială și mult mai constant decât Ucraina, a menționat coagentul României.AGERPRES
Președintele Traian Băsescu, asaltat de sinistrații nemulțumiți
 Președintele Traian Băsescu a fost înconjurat, joi, de sinistrații din comuna botoșăneană Rădăuți Prut, care au cerut să fie lăsați să își reconstruiască locuințele distruse de inundațiile din iulie pe vechile amplasamente.
Oamenii s-au arătat nemulțumiți că zona a fost declarată inundabilă, ceea ce împiedică obținerea autorizațiilor de construcție pe terenurile vechi.
În opinia localnicilor, inundațiile de la sfârșitul lunii iulie au fost un accident și au solicitat în acest sens modificarea hărții inundațiilor.
Șeful statului le-a cerut oamenilor să respecte legea și să se supună autorităților locale și județene.
"Eu ca șef al statului nu pot să încalc legea și nici să dispun încălcarea ei. Luni voi discuta cu Guvernul pentru a găsi o soluție. Problema este că statul nu poate da bani pentru construcția unei case în zona inundabilă", a afirmat Traian Băsescu.
El a vizitat tabăra de sinistrați și noile amplasamente ale caselor.
În localitatea Rădăuți Prut trebuie strămutate 100 de case.
Înainte de a ajunge în zonele inundate din Botoșani, șeful statului a vizitat localitățile sinistrate din județul Suceava.
Traian Băsescu l-a criticat, în acest context, pe prefectul județului Suceava, Alexandru Băișanu, considerându-l vinovat de gestionarea procesului de reconstrucție a caselor afectate de inundații.
Aflat în vizită în localitatea Moldovița, șeful statului s-a arătat nemulțumit de faptul că lucrările de refacere a imobilelor distruse de ape întârzie pe fondul lipsei materialelor de construcție.
"În nordul țării se pare că materialele vin ultimele. Și materialele de construcții și banii", a afirmat Băsescu, apreciind că prefectul județului nu s-a implicat suficient în asigurarea materialelor necesare sinistraților. El i-a cerut lui Băișanu să fie mai activ, astfel încât casele să fie reconstruite până la iarnă.
Șeful statului a inspectat zona albiei râului care a provocat inundațiile, declarându-se surprins de debitul foarte scăzut al acestuia în perioadă normală.
De asemenea, potrivit președintelui, implicarea Guvernului "nu se vede deloc în județul Suceava", iar infrastructura se află într-o stare "dezastruoasă".
Traian Băsescu a inspectat, împreună cu prefectul de Suceava, Alexandru Băișanu, și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, stadiul lucrărilor de refacere a drumurilor județene, afectate de inundațiile din iulie.
Președintele parlamentului ucrainean anunță oficial dezmembrarea coaliției aflate la putere la Kiev
 Președintele parlamentului ucrainean /Rada Supremă, unicamerală/, Arseni Iațeniuk, a anunțat oficial joi destrămarea coaliției aflate la putere la Kiev, formată din blocul proprezidențial al președintelui Viktor Iușcenko, Ucraina Noastră - Autoapărarea, și Blocul premierului Iulia Timoșenko, informează agenția de presă locală Unian.
Decizia va intra în vigoare nu mai târziu de 10 zile după publicarea anunțului în ziarul oficial Glasul Ucrainei. Deputații au apoi la dispoziție 30 de zile pentru formarea unei noi coaliții. La încheierea acestei perioade, președintele are dreptul de a dizolva Rada Supremă și de a convoca alegeri parlamentare anticipate.
Formațiunea politică a președintelui Iușcenko a decis marți seara să se retragă din coaliția prooccidentală ca răspuns la adoptarea în aceeași zi, prin votul deputaților din Blocul Iuliei Timoșenko și din opoziția prorusă, a unor legi care facilitează procedura destituirii președintelui și slăbește prerogativele șefului statului în favoarea celor ale guvernului.
Decizia formațiunii proprezidențiale a fost condamnată de premierul Iulia Timoșenko, care l-a acuzat pe președintele Iușcenko de "distrugerea" coaliției.AGERPRES
|
|
